Parintii observa primele semne de autism la copilul lor in intervalul de varsta 12-18 luni. Poate ca acel copil cu poate stabili contact vizual sustinut sau nu prezinta zambet social atunci cand parintii lui apar in usa camerei.Dar un nou studiu sugereaza ca exista dovezi despre autism in creierul copilului, chiar mai devreme, cu mult inainte de prima lui zi de nastere, semnele putand fi vazute in imaginile de rezonanta magnetica (MRI) ce scaneaza creierul copilului. ”Am aflat ca exista schimbari biologice care se produc in creierul copilului in timpul sau inainte ca simptomele autiste sa devina manifeste”, spune Gerladine Dawson, psiholog clinician si cercetator in autism la Universitatea Duke. ”Este vorba despre capacitatea de a detecta autismul in stadiul incipient si acest lucru ne permite sa putem interveni inainte ca sindromul sa se declanseze in mod evident ”.
Pentru acest studiu, publicat saptamana aceasta in Nature, cercetatorii au efectuat scanari RMN pe 150 de copii, de trei ori: la varsta de 6 luni, la 1 an si la 2 ani. Peste 100 dintre acesti copii erau cu risc ridicat deoarece aveau un frate/sora mai mare diagnosticat cu autism. Rata rapida de crestere ale zonelor de pe suprafata creierului lor a prezis corect in 8 din 10 cazuri, care dintre copiii ce prezentau risc ridicat de autism, va fi diagnosticat efectiv cu autism.
Cresterea dimensiunilor creierului pare sa fie corelata cu aparitia simptomelor autiste, spune Heather Hazlett, psiholog la Universitatea din Carolina de Nord, Institutul pentru Devoltarea Dizabilitatilor (CIDD). Cu toate acestea, cu doar 100 de copii aflati la risc in aceasta cercetare, studiul este prea mic pentru a fi considerat definitiv, iar pe de alta parte medicii nu ar trebui sa se grabeasca sa utilizeze MRI pentru diagnosticarea autismului, spune Hazlett.
Dar daca rezultatele acestui studiu sunt confirmate in cercetarile viitoare, acest lucru ar putea oferi o noua optiune pentru screening-ul copiilor cu risc ridicat inainte ca simptomele autiste sa devina evidente si, eventual, oferind posibilitatea identificarii unui moment in care terapia va fi cea mai eficienta. Modelul de crestere mai rapida a creierului ”este un biomarker potential care ar putea fi folosit pentru a identifica acei copii care, probabil, ar putea beneficia de stimulare timpurie”, spune Dawson. ”Acest lucru ar putea ajuta acesti copii sa obtina cele mai bune rezultate in recuperare”.
Tulburarea din spectrul autist, numita asa deoarece aceasta prezinta o varietate de simptome, cu diverse dificultati sociale si de comunicare, este deseori caracterizata prin comportamente care includ miscari repetitive sau obsesionale. Parintii nu observa aspectele ce ar putea indica un diagnostic de autism pana la aproximativ varsta de 18 luni, cand este de asteptat ca un copil tipic sa comunice si sa interactioneze social. Observand modificarile neurobiologice ale creierului lor, inainte ca acestea sa se manifeste in comportamentul copilului, acest studiu i-ar putea ajuta pe parinti sa inteleaga mai bine ceea ce copilul experimenteaza, spune bio-psihologul Alycia Halladay, cercetator sef la Fundatia Autism Science, o organizatie non-profit ce sprijina aceasta cercetarea, dar nu a fost implicata in noua lucrare.
Oamenii de stiinta ne arata din ce in ce mai mult modul in care creierul se dezvolta inainte de a exista un diagnostic de autism, iar acest studiu ne poate oferi perspective despre declansatorii genetici in autism, spune James McPartland, psiholog la Centrul de Studiu Pentru Copii, la Universitatea Yale, care, de asemenea, nu a luat parte la aceasta cercetare. ”Cand vom sti mai multe despre caile neuronale, ne putem gandi mai mult sa le includem si pe cele genetice”, spune el.
Un anumit lucru nu a putut fi demonstrat prin acest studiu si anume daca autismul se manifesta diferit in familiile care au mai mult de un copil diagnosticat cu autism, in comparatie cu autismul care nu pare sa aiba nici o legatura familiala. Unul din 68 de copii este diagnosticat cu autism, dar printre fratii mai mici ale unui copil din spectru, rata este la fel de mare ca 1 din 5.
O serie de studii sunt in curs de desfasurare in randul acestor frati mai mici ai copiilor din spectru, de multe ori numiti ”Copii SIBS”, fiind mai susceptibili de a dezvolta autism. Acest grup este mai usor de studiat decat in populatia generala, deoarece sunt necesare mai putine subiecte de testare pentru a identifica copiii care vor fi diagnosticati cu autism. Dar nu este clar daca acesti ”copii SIBS” sunt oarecum diferiti in mod categoric de alti copii din spectru.
Pentru a gasi suficienti copii pentru efectuarea acestui studiu util, echipa de cercetare a urmarit mai mult de 500 de sugari, multi dintre ei fiind scanati in timpul noptii, cand s-ar fi aflat in somnul cel mai profund. A fost nevoie de ani pentru a obtine suficiente date valabile pentru 150 dintre ei, iar familiile si-au oferit voluntar timpul lor. ”De multe ori nu ne dam seama de cat de multa munca presupune un studiu de genul acesta ”, spune Dawson.
Hazlett si celalalt autor principal al studiului, Joseph Piven, un coleg de la CIDD, spun ca au inceput cercetarile cu un deceniu in urma, ca urmare a unui studiu anterior care sugera ca creierul copiilor cu autism devine neobisnuit de mare in timp ce ei ajungeau sa sarbatoreasca a doua aniversare, si inainte ca simptomele autiste sa apara in mod obisnuit.
Piven, un prihiatru, spune ca acest mecanism nu este tocmai clar. Dar el speculeaza faptul ca, copiii care vor deveni autisti, experiemnteaza/inteleg lumea intr-un mod diferit in primul an de viata, fata de cei ce nu vor avea autism, si ca aceasta experienta/perceptie alterata despre lume ar putea contribui la aceasta dezvoltare ulterioara a creierului in autism.
Dawson spune ca datroita faptului ca creierul se schimba atat de mult in primul an de viata, am putea vorbi de o fereastra critica de dezvoltare, cand interventiile comportamentale - cum ar fi a invata un copil sa acorde atentie expresiilor faciale ale parintelui- ar putea avea eficienta maxima. Pentru ca nu a fost clar pana de curand ca diferentele in autism incep in timpul sarcinii si in primii doi ani de viata, nu exista terapeuti pregatiti sa lucreze cu asemenea copii. Dar astfel de terapii sunt in prezent in curs de testare. Oferind cercetatorilor un posibil intrument de diagnosticare a bebelusilor, Dawnon spune ca noul studiu ar putea oferi noi posibilitati pentru a testa noile terapii.
McPartland vorbeste despre posibile terapii numite ”hiper-parenting”. Daca un copil tipic ar putea fi lasat sa se joace cu o jucarie singur, un copil ce se indreapta catre a avea un diagnostic de autism, ar putea beneficia de o intercatiune mai intensa, spune el, de un parinte ce gangureste mai mult cu copilul lui, rade si canta cu el. ”Suprasaturati mediul copilului cu informatii sociale, cat de mult puteti”, spune el. ”Si sper ca acest lucru sa fie de mare folos!”
Articol scris de Karen Weintraub on February 15, 2017
https://www.scientificamerican.com/article/autism-starts-months-before-symptoms-appear-study-shows/
Traducere de Sinziana Burcea
26.03.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu